Măsuri de protecţie a muncii la utilizarea masinilor – unelte
1. La maşinile-unelte se lucrează numai cu aprobarea maistrului-instructor.
2. Inainte de a începe lucrul verifică:
a) Dacă manetele şi butoanele de comandă funcţionează bine
b) Dacă apărătorile de siguranţă sunt în stare bună
c) Dacă utilajul este bine legat la centura de împământare
d) Dacă piesa de prelucrat şi scula de aşchiere sunt bine fixate
e) Dacă nu există obiecte străine pe piesele care se rotesc
f) Dacă a fost scoasă din mandrină cheia tubulară
g) Dacă echipamentul de protecţie este corespunzător (manşetele mânecilor încheiate, şireturile şi poalele hainelor strânse, părul prea lung legat).
3. În timpul funcţionării maşinii:
a) Nu executa măsurători
b) Nu curăţa sau unge maşina
c) Apropie cu atenţie scula de aşchiere de piesă
d) Nu umbla la curelele şi dispozitivele de transmisie
4. Imediat după oprirea maşinii
a) Nu frâna cu mâna părţile maşinii care se rotesc.
Măsuri de protecţie a muncii la utilizarea maşinii de găurit
1. La maşina de găurit se lucrează numai cu aprobarea maistrului-instructor.
2. Inainte de a începe lucrul verifică :
- Dacă butoanele de comandă funcţionează bine
- Dacă apărătorile de siguranţă sunt în stare bună
- Dacă utilajul este bine legat la centura de împământare
- Dacă burghiul este fixat bine în mandrină
- Dacă a fost scoasă din mandrină cheia de strângere
- Dacă echipamentul de protecţie este corespunzător
(manşetele mânecilor încheiate, şireturile şi poalele hainelor strânse, părul prea lung legat).
3. În timpul funcţionării maşinii :
- Nu ţine piesa cu mâna
- Dacă bughiul se gripează, opreşte imediat maşina
- Execută cu atenţie găurirea pătrunsă, întrucât burghiul se poate rupe când iese din piesă
- Poartă ochelari de protecţie
- La funcţionare anormală, opreşte imediat maşina şi anunţă maistrul instructor
- Nu strânge cu mâna aşchiile rezultate în timpul prelucrării.
Măsuri de protecţie a muncii la utilizarea polizorului
1) La polizor se lucrează numai cu aprobarea maistrului-instructor.
2) Inainte de a începe lucrul verifică :
- Dacă butoanele de comandă funcţionează bine
- Dacă există suport şi ecran de protecţie
- Dacă suportul este fixat la nivelul centrului pietrei de polizor
- Dacă piatra de polizor nu este ciobită sau fisurată
- Dacă utilajul este bine legat la centura de împământare
3) În timpul funcţionării polizorului:
- Nu staţiona în planul de rotire a pietrei
- Nu ascuţii piesa pe suprafaţa laterală a pietrei
- Nu apăsa cu putere pe piatra de polizor piesa sau scula care se ascute
- Nu lucra fără suport şi ecran de protecţie
- Nu lucra fără ochelari de protecţie
A t e n ţ i e!
Conducătorul locului de muncă are obligaţia de a verifica permanent fixarea corectă şi starea pietrelor de polizor.
Măsuri de protecţie a muncii a sudarea cu arc electric
1) Lucrările de sudare se efectuează numai cu aprobarea maistrului-instructor.
2) Inainte de a începe lucrul verifică :
- Dacă sistemul de ventilaţie şi evacuare a noxelor există şi funcţionează
- Dacă dispozitivul de sudare este legat la centura de împământare
- Starea cordoanelor dispozitivului de sudare
- Dacă în locul unde se efectueză sudarea nu sunt materiale sau substanţe inflamabile care în prezenţa arcului electric pot provoca incendii sau explozii
- Dacă echipamentul de protecţie corespunde nssm
3) În timpul efectuării sudării:
- Sistemul de ventilaţie şi evacuare a noxelor trebuie să funcţioneze
- Este obligatorie utilizarea echipamentului de protecţie conform nssm specifice sudării
- Este obligatorie respectarea nssm specifice tehnologiei de sudare
Nu efectua lucrări de sudare dacă: sistemul de evacuare a noxelor nu funcţionează; nu ai echipament de protecţie corespunzător; nu cunoşti nssm specifice
Măsuri de protecţie a muncii la executarea lucrărilor cu unelte de mână
- Cozile şi mânerele de mână vor fi netede, bine fixate şi vor avea dimensiuni care să permită prinderea lor sigură şi comodă.
- Folosirea uneltelor de mână cu suprafaţa activă deformată, înflorită sau ştirbită, precum şi a uneltelor de mână improvizate este interzisă.
- Uneltele de mână utilizate la efectuarea lucrărilor în instalaţiile electrice, trebuie să fie prevăzute mânere electroizolante corespunzătoare nssm specifice.
- Uneltele de mână acţionate electric trebuie să corespundă normativelor în vigoare şi vor fi verificate periodic de către personalul de specialitate.
- Dacă uneltele de mână cu acţionare electrică sau pneumatică sunt dotate cu piese active (pietre de polizor, pânze de fierăstrău etc.) Ce prezintă pericol de accidentare, acestea vor fi protejate împotriva atingerii.
- Nu se lucrează cu scule stricate şi la menghine defecte.
- Piesele cu margini ascuţite sau cu bavuri nu se apucă cu mâna neprotejată (fără mănuşi).
- Când se îndreaptă o piesă metalică, aceasta se ţine cu mâna protejată cu mănuşi.
- Nu se taie metalul cu dalta fără ochelari şi plasă de protecţie sau fără apărători.
- Aşchiile nu se îndepărtează prin suflare deoarece pot să intre în ochi.
Măsuri de protecţie a muncii in laboratoarele de electrotehnică, electronică, telecomunicaţii, fizică
1) Înainte de începerea experienţelor
- experienţele la care se utilizează curent electric, la tensiuni ce pot fi periculoase, vor fi efectuate numai de către profesorul de specialitate, ajutat eventual de un laborant, cunoscător al lucrărilor de laborator şi al normelor de protecţie a muncii;
- planul de desfăşurare a experienţelor va fi dinainte stabilit iar personalul va fi instruit în prealabil;
- de pe locul unde se desfăşoară experienţele se vor îndepărta toate obiectele care nu sunt necesare;
- pardoseala din jurul locului unde se desfăşoară experienţele trebuie să fie uscată sau acoperită cu un covor izolant;
- masa de lucru trebuie să fie suficient de mare pentru a permite plasarea în bune condiţii a întregului aparataj;
- alimentarea de la reţea se va face de la un tablou cu siguranţe fuzibile calibrate sau întrerupătoare automate; în cazul când se foloseşte o priză, aceasta va fi în prealabil verificată şi asigurată prin siguranţe fuzibile;
- părţile metalice ale aparatelor care ar putea intra accidental sub tensiune vor fi legate la pământ;
- racordurile dintre părţile componente ale montajului se vor face, în mod obligatoriu, prin cordoane în bună stare, perfect izolate şi corespunzătoare tensiunilor folosite în experienţa respectivă;
- uneltele de lucru (şurubelniţă, cleşte etc.) Vor fi prevăzute cu mânere izolante, rezistente la tensiunile care se află în instalaţie;
- pentru controlul tensiunii şi intensităţii, se vor introduce în circuite aparate de măsurat;
- realizarea montajului sau a oricărei modificări a montajului existent precum şi introducerea sau scoaterea instrumentelor de măsurat din circuit se va face cu întregul aparataj scos de sub tensiune;
- înainte de conectarea instalaţiei la sursa de curent electric, se va face o ultimă verificare generală a aparatelor, legăturilor, izolaţiei etc.;
- pentru alimentarea cu energie electrică se va utiliza de preferinţă un întrerupător special al montajului, plasat pe masa de lucru; scoaterea montajului de sub tensiune trebuie să poată fi efectuată cu uşurinţă printr-o singură manevră;
- dacă se lucrează cu tensiuni periculoase, se va aşeza pe masa de lucru, la loc vizibil, o placă avertizoare a pericolului de electrocutare, iar elevii vor fi opriţi să se apropie.
2) In timpul desfăşurării experienţelor:
- în timpul experienţelor, pe masa de lucru nu se va găsi, în afara părţilor componente ale montajului, nici un obiect care ar putea, accidental, antrena legăturile montajului sau ar putea stabili contactul cu părţile aflate sub tensiune;
- cei care efectuează experienţele vor avea o îmbrăcăminte adecvată (strânsă pe corp, mâneci bine încheiate), de preferinţă halate de laborator;
- este interzisă părăsirea sau lăsarea fără supraveghere a montajului de tensiune;
- se recomandă ca, la instalaţia aflată sub tensiune, toate manevrele să se facă cu o singură mână;
- în timpul funcţionării montajului, este interzisă atingerea parţilor neizolate (schimbarea legăturilor, atingerea becurilor, intercalarea aparatelor de măsură);
- pentru prevenirea accidentelor după terminarea experienţelor, montajul va fi scos obligatoriu de sub tensiune; orice intervenţie asupra instalaţiei electrice trebuie să fie făcută de un electrician autorizat iar lucrarea să aibă caracter definitiv.
In laborator trebuie să se găsească, la loc vizibil, mijloacele de prim ajutor
In caz de accidente (răniri, arsuri, otrăviri etc.) se vor lua următoarele măsuri:
- accidentele de natură mecanică pot avea ca efect tăieturi, zgârieturi, înţepături, zdrobiri şi striviri; în cazul leziunilor grave este necesară chemarea medicului, iar când rănile sunt uşoare, se spală cu apă curată, se dezinfectează cu apă oxigenată şi se bandajează cu tifon sterilizat; când se produc hemoragii, se procedează de urgenţă la oprirea sângelui, dezinfectarea şi bandajarea rănii şi transportarea accidentatului la spital;
- în fiecare laborator trebuie să existe o trusă sanitară cu următoarele materiale: apă oxigenată, alcool sanitar, tinctură de iod, jecolan, acid boric, fiole de cofeină, pense, foarfecă, vată, tifon, leucoplast, o soluţie neutralizantă pentru cazul stropirii cu sub-stanţe; medicamentele care au termen de valabilitate vor fi înlocuite periodic;
Măsuri de protecţie a muncii in laboratoarele de chimie
La lucrările de laborator unde se folosesc substanţe chimice (a se vedea NGMP 2002, titlul VI, cap. I şi II):
- lucrările de laborator şi aplicaţiile practice se efectuează cu cantităţile de substanţă, cu concentraţiile, cu vasele şi aparatele indicate în proceduri, în manuale şi în instrucţiunile de folosire a materialelor respective, după ce în prealabil profesorul sau maistrul-instructor a verificat exactitatea datelor;
- efectuarea experienţelor este permisă numai după verificarea prealabilă a aparaturii respective;
- efectuarea experienţelor în vase murdare este interzisă; imediat după terminarea experienţei, vasele utilizate trebuie să fie spălate;
- vasele de laborator se spală cu amestecuri oxidante sau detergenţi şi apă distilată fără a se utiliza nisipul, care provoacă fisuri şi la încălzire sticla se va sparge uşor;
- vasele care conţin substanţe toxice vor purta etichete avertizoare şi vor fi păstrate la locuri sigure, sub cheie. Nu este permisă depozitarea alăturată a vaselor cu substanţe care produc reacţii violente prin contact; nu este permisă păstrarea substanţelor în vase neetichetate;
- la identificarea substanţelor pentru experienţe, se citeşte cu atenţie eticheta; dacă există cea mai mică îndoială asupra conţinutului unui vas, acesta se va trimite laboratorului de analize chimice, pentru identificare;
- trebuie să existe la îndemână un set de fişe tehnice de securitate (oug 200/2000) pentru toate substanţele şi preparatele chimice periculoase folosite astfel încât proprietăţile fizico-chimice şi toxicologice, efectele asupra sănătăţii, măsurile de protecţie necesare la manipularea lor şi procedurile în caz de urgenţă să fie cunoscute;
- elevilor le este interzis să guste sau să miroasă substanţele, să se aplece asupra vaselor fără avizul profesorului de specialitate, deoarece acţiunea multor substanţe este puternic toxică, chiar dacă aceasta nu se manifestă imediat;
- toate substanţele chimice se păstrează în dulapuri încuiate; nu este permisă înstrăinarea substanţelor din laborator;
- purtarea ochelarilor de protecţie este obligatorie la toate experienţele cu substanţe chimice agresive.
- eprubeta în care se încălzeşte un lichid se ţine înclinată (nu spre cel care lucrează, sau spre vecin); de asemenea, eprubeta nu trebuie încălzită numai la partea de jos, ci pe
Toata lungimea ocupată de substanţă; susţinerea eprubetei se va face cu un suport special construit, nu improvizat;
- rămăşiţele substanţelor periculoase (metale alcaline, fosfor, baze, substanţe caustice) nu trebuie aruncate la întâmplare, ci separat în vase destinate acestui scop, pentru a fi apoi cât mai repede neutralizate (făcute inofensive prin metode corespunzătoare);
- în cazul efectuării unor experienţe cu aparate în care se pot iniţia substanţe gazoase, se va face, în prealabil, verificarea tuburilor de legătură (etanşeitate, îndoire sau lipire), pentru a nu se produce vreo scăpare de gaze din cauza unor suprapresiuni.
La mânuirea substanţelor chimice
- experienţele în care se produc substanţe gazoase sau vapori trebuie făcute sub nişă;
- fărâmiţarea alcaliilor, a calcei sodate, a iodului, a sărurilor acidului cromic, ca şi a altor substanţe care dau o pulbere toxică, se va face de asemenea, sub nişă. Totodată, după caz, este obligatorie şi folosirea ochelarilor de protecţie.
La depozitarea substanţelor chimice
- depozitarea se face într-o încăpere separată şi nu în laborator; depozitul trebuie semnalizat cu semne grafice de avertizare;
- magazia trebuie să fie bine ventilată;
- depozitul trebuie să fie dotat cu mijloace adecvate şi suficiente de stingere a incendiilor;
- substanţele/ produsele chimice periculoase trebuie să fie etichetate şi ambalate în recipiente corespunzătoare;
- la depozitare se va ţine cont de incompatibilităţile la depozitare (anexa 3 a nssm 36);
- toate chimicalele împrăştiate accidental trebuie să fie curăţate imediat; trebuie să existe la îndemână mijloace de neutralizare, curăţare şi eip adecvat;
- instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă trebuie să fie afişate în loc vizibil pentru a avertiza personalul didactic şi elevii cu privire la măsurile de securitate necesare.
La mânuirea recipientelor cu acizi concentraţi sau amoniac:
- vasele mari trebuie ţinute în ambalaje integre, etanşe şi din materiale rezistente la conţinut;
- turnarea lichidelor se face numai prin pâlnie;
- acidul clorhidric concentrat, acidul azotic, soluţiile concentrate amoniac etc. Trebuie turnate sub nişă;
- la diluarea acidului sulfuric concentrat, se toarnă încet acidul, apoi apa;
- dacă într-un laborator sau într-o sală de clasă se produce, dintr-o cauză oarecare, o cantitate de substanţe gazoase sau de vapori toxici (ex. Spargerea unui vas cu brom, a unei butelii de acid azotic concentrat sau defectarea robinetului la un balon cu clor etc.), concomitent cu evacuarea celor prezenţi din încăpere (fără panică), se deschid ferestrele pentru aerisirea completă a încăperii, se închid uşile pentru a preveni împrăştierea gazelor şi se întrerup eventualele surse de căldură;
- la începutul şi sfârşitul oricărei experienţe, mâinile se spală cu apă şi săpun.
La folosirea sticlăriei de laborator:
- introducerea unui dop de plută sau de cauciuc într-un tub de sticlă se face ţinându-se tubul cu mâna cât mai aproape de capătul de introdus (mâna înfăşurată într-o batistă şi fără a se forţa tubul);
- atunci când se introduce un dop într-un vas cu pereţi subţiri, vasul nu se ţine pe masă, ci de gât şi cât mai aproape de locul de introducere a dopului;
- încălzirea substanţelor în vase de laborator cu pereţi subţiri se face pe o sită sub agitare continuă;
- baloanele, paharele şi celelalte vase în care se află lichid fierbinte nu se pun direct pe masă, ci pe o placă din material termoizolant;
- paharele mari cu lichid se ridică numai cu ambele mâini şi se ţin în aşa fel, ca marginile răsfrânte ale paharului să se sprijine pe degetele mari şi pe degetele arătătoare;
- prinderea în stative a baloanelor de distilare, a biuretelor şi a refrigerentelor se efectuează cu ajutorul clemelor prevăzute cu apărători de plută sau cauciuc.
In laborator trebuie să se găsească, la loc vizibil, mijloacele de prim ajutor
In caz de accidente (răniri, arsuri, otrăviri etc.) se vor lua următoarele măsuri:
- accidentele de natură mecanică pot avea ca efect tăieturi, zgârieturi, înţepături, zdrobiri şi striviri; în cazul leziunilor grave este necesară chemarea medicului, iar când rănile sunt uşoare, se spală cu apă curată, se dezinfectează cu apă oxigenată şi se bandajează cu tifon sterilizat; când se produc hemoragii, se procedează de urgenţă la oprirea sângelui, dezinfectarea şi bandajarea rănii şi transportarea accidentatului la spital;
- accidentele termice (arsuri, opăriri) se tratează după gravitatea lor; arsurile profunde şi pe suprafeţe mari (de gradul ii şi iii) necesită internarea de urgenţă în spital;
- accidentele chimice (arsuri chimice, intoxicaţii şi sufocări) pot avea loc la orice lucrare de laborator, dacă nu se respectă măsurile de protecţie; este totuşi necesar ca în timpul experienţelor să fie la îndemână o cantitate suficientă de soluţii de carbonat de sodiu, amoniac, acid acetic, acid boric etc. Pentru neutralizarea acizilor sau bazelor care ar putea ajunge pe corp sau pe haine;
- manipularea substanţelor chimice agresive se va face folosind echipamentul de protecţie corespunzător (şorţuri de protecţie, mănuşi, ochelari etc.);
- în fiecare laborator trebuie să existe o trusă sanitară cu următoarele materiale: apă oxigenată, alcool sanitar, tinctură de iod, jecolan, acid boric, fiole de cofeină, pense, foarfecă, vată, tifon, leucoplast, o soluţie neutralizantă pentru cazul stropirii cu sub-stanţe; medicamentele care au termen de valabilitate vor fi înlocuite periodic;
- dacă vreun reactiv ajunge pe corp, acesta trebuie spălat în primul rând cu o mare cantitate de apă şi apoi se şterge locul respectiv sau se aplică substanţe neutralizante;
- când o picătură de reactiv pătrunde în ochi, este foarte important ca ochii să fie spălaţi imediat cu jet de apă şi apoi supuşi unui examen medical;
- în cazul intoxicaţiilor acute sau al sufocărilor cu substanţe gazoase sau cu vapori toxici, până la sosirea medicului, cel în cauză va fi scos din atmosfera toxică şi va fi dus într-un loc bine aerisit, i se va desface haina la gât şi i se va face respiraţie artificială.
Măsuri de protecţie a muncii in laboratoarele de biologie
La desfăşurarea lucrărilor de disecţii şi de conservare a materialului biologic este necesar ca (a se vedea ngpm 2002, titlul vi, cap. Iii):
- instrumentarul trusei de disecţie şi microscopie să fie folosit corect, sub directa îndrumare şi supraveghere a profesorului;
- animalele de disecţie (ex. broaşte) să fie ţinute cu mâna acoperită cu o mănuşă de protecţie sau cu o bucată de pânză;
- după terminarea lucrărilor elevii să se spele pe mâini şi să se dezinfecteze cu alcool;
- instrumentele de disecţie să se sterilizeze, după care vor fi uscate pe o bucată de tifon, reaşezarea în cutia trusei făcându-se numai după o uscare completă;
- lucrările de conservare a materialului biologic şi de folosire a substanţelor chimice se vor desfăşura sub directa îndrumare a profesorului.
In laborator trebuie să se găsească, la loc vizibil, mijloacele de prim ajutor
In caz de accidente (răniri, arsuri, otrăviri etc.) Se vor lua următoarele măsuri:
- accidentele de natură mecanică pot avea ca efect tăieturi, zgârieturi, înţepături, zdrobiri şi striviri; în cazul leziunilor grave este necesară chemarea medicului, iar când rănile sunt uşoare, se spală cu apă curată, se dezinfectează cu apă oxigenată şi se bandajează cu tifon sterilizat; când se produc hemoragii, se procedează de urgenţă la oprirea sângelui, dezinfectarea şi bandajarea rănii şi transportarea accidentatului la spital;
- accidentele termice (arsuri, opăriri) se tratează după gravitatea lor; arsurile profunde şi pe suprafeţe mari (de gradul II şi III) necesită internarea de urgenţă în spital;
- accidentele chimice (arsuri chimice, intoxicaţii şi sufocări) pot avea loc la orice lucrare de laborator, dacă nu se respectă măsurile de protecţie; este totuşi necesar ca în timpul experienţelor să fie la îndemână o cantitate suficientă de soluţii de carbonat de sodiu, amoniac, acid acetic, acid boric etc. Pentru neutralizarea acizilor sau bazelor care ar putea ajunge pe corp sau pe haine;
- manipularea substanţelor chimice agresive se va face folosind echipamentul de protecţie corespunzător (şorţuri de protecţie, mănuşi, ochelari etc.);
- în fiecare laborator trebuie să existe o trusă sanitară cu următoarele materiale: apă oxigenată, alcool sanitar, tinctură de iod, jecolan, acid boric, fiole de cofeină, pense, foarfecă, vată, tifon, leucoplast, o soluţie neutralizantă pentru cazul stropirii cu sub-stanţe; medicamentele care au termen de valabilitate vor fi înlocuite periodic;
- dacă vreun reactiv ajunge pe corp, acesta trebuie spălat în primul rând cu o mare cantitate de apă şi apoi se şterge locul respectiv sau se aplică substanţe neutralizante;
- când o picătură de reactiv pătrunde în ochi, este foarte important ca ochii să fie spălaţi imediat cu jet de apă şi apoi supuşi unui examen medical;
- în cazul intoxicaţiilor acute sau al sufocărilor cu substanţe gazoase sau cu vapori toxici, până la sosirea medicului, cel în cauză va fi scos din atmosfera toxică şi va fi dus într-un loc bine aerisit, i se va desface haina la gât şi i se va face respiraţie artificială.
Măsuri de protecţie a muncii specifice atelierelor electrice
Lucrările în instalaţiile electrice se vor executa sub supravegherea strictă a maistrului-instructor.
- Se interzice cu desăvârşire executarea manevrelor la tablourile de comandă şi distribuţie, precum şi alimentarea cu tensiune a standurilor şi montajelor electrice, fără aprobarea şi supravegherea maistului-instructor.
- Se interzice cu desăvârşire elevilor, deschiderea tablourilor electrice şi intervenţia în instalaţiile şi echipamentele electrice aflate sub tensiune.
- La efectuarea lucrărilor se utilizează scule cu mânere din materiale electroizolante, corespunzătore normelor de electrosecuritate.
- Racordurile dintre părţile componente ale unui montaj se vor face, în mod obligatoriu, prin conductoare perfect izolate.
- Înainte de alimentarea cu tensiune a unui montaj, se va face o verificare generală a aparatelor, legăturilor, izolaţiei, etc.
- În timpul funcţionării montajului, este interzisă atingerea părţilor neizolate, schimbarea legăturilor, atingerea şi înlocuirea becurilor.
- După terminarea experienţelor, montajul va fi scos obligatoriu de sub tensiune.
Măsurile de prim ajutor care se iau în caz de electrocutare
- scoaterea rapidă a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului respectiv, cu respectarea tuturor prevederilor din normele în vigoare, deoarece, dacă accidentatul este atins de o persoană înainte de scoaterea lui de sub tensiune, aceasta poate fi electrocutată;
- cel care oferă ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate, rău conducătoare de electricitate (ţesături, funii, prăjini, mănuşi, covoare şi galoşi de cauciuc etc.), iar la instalaţiile de înaltă tensiune este obligatorie folosirea mănuşilor şi a cizmelor din cauciuc electroizolant; îndepărtarea conductoarelor căzute la pământ se va face cu o prăjină uscată din lemn, iar ruperea lor se face prin lovirea, de la distanţă, cu corpuri rău conducătoare de electricitate;
- în cazul când accidentatul este în stare de leşin, trebuie chemat neîntârziat un medic sau ,,salvarea"; până la sosirea acestora, persoana accidentată se va aşeza într-o poziţie comodă, liniştită, îmbrăcămintea îi va fi desfăcută pentru facilitarea respiraţiei, accidentatului dându-i-se în acelaşi timp să miroasă o soluţie de amoniac; dacă accidentatul a încetat să mai respire sau respiră anormal, rar, convulsiv, i se va face imediat respiraţie artificială.
Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secundă este preţioasă. Dacă scoaterea de sub tensiune şi începerea respiraţiei artificiale se fac imediat după electrocutare, readucerea la viaţă reuşeşte de cele mai multe ori. De aceea, primul ajutor trebuie acordat fără întârziere, chiar la locul accidentului.
Maistrul-instructor trebuie să urmărească:
- înainte de începerea lucrului dacă:
• s-a efectuat instructajul la locul de muncă;
• uneltele, mesele de lucru, maşinile, instalaţiile, aparatele etc. Sunt în bună stare de funcţionare, bancurile de lucru sunt la înălţimile optime pentru elevi;
• echipamentul de protecţie pentru fiecare loc de muncă repartizat elevilor este în bună stare, există plăci avertizoare de protecţie la locurile unde se pot produce accidente, s-au asigurat măsurile de siguranţă impuse de normele de protecţie a muncii.
- în timpul lucrului:
• dacă elevii poartă echipamentul individual de protecţie stabilit pentru fiecare loc de muncă, halatele de lucru sunt strânse pe corp şi încheiate la mâneci, părul elevilor este strâns şi acoperit cu basma sau bască:
• folosirea şi mânuirea corectă a sculelor, uneltelor, maşinilor, materialului de prelucrat etc. Şi poziţia normală (neforţată) în timpul lucrului;
• păstrarea ordinii şi curăţeniei la locul de muncă;
• purtarea ochelarilor de protecţie atunci când se lucrează la polizor sau la maşinile-unelte la care este prevăzută utilizarea acestora, precum şi la executarea diferitelor lucrări în construcţii;
• elevii să nu lucreze la maşini, utilaje, aparate etc. Fără aprobarea personalului însărcinat cu îndrumarea şi supravegherea lucrărilor practice;
• asigurarea la locurile de muncă a tuturor condiţiilor igienico-sanitare;
• să nu se consume sau păstreze alimente proprii în atelierele de lucru; orice aliment se va consuma numai la locurile special amenajate respectându-se regulile de igienă.
- la terminarea lucrului:
• deconectarea maşinilor unelte de la priza de forţă, curăţirea de către elevi a locului de muncă, a echipamentului, uneltelor, maşinilor etc. Şi aşezarea uneltelor, sculelor în sertare sau dulapuri;
• respectarea tuturor măsurilor de igienă, prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în normativele în vigoare pentru locurile de muncă respective.
Măsuri de protecţie a muncii la utilizarea ferestrăului circular
1. Inainte de a începe lucrul verifică :
- Dacă echipamentul individual de protecţie este adecvat activităţii care o desfăşori şi corespunde prevederilor din ngpm/2002
- Dacă instalaţia de ventilare, exhaustare funcţionează corespunzător nssm
- Starea tehnică a utilajului şi dispozitivelor de protecţie(electrică, mecanică, antiexplozivă)
- Starea pânzei tăietoare(fisuri, dinţi lipsă, excentricităţi)
- Strângerea, centrarea şi ascuţirea pânzei
- Starea curelelor de transmisie
- Apărătorile ferestrăului care îmbracă zonele periculoase
- Funcţionarea dispozitivelor de fixare a reperului de prelucrat
2. În timpul funcţionării maşinii :
- Nu staţiona în planul pânzei tăietoare
- La debitarea reperelor lungi utilizează masa prelungitoare montată la nivel cu masa fixă
- La debitarea reperelor scurte(sub 400mm) utilizează împingătoare confecţionate din lemn
- Nu frâna pânza tăietoare, după deconectarea utilajului, cu diverse obiecte
- După deconectare, supraveghează maşina, până la oprirea mişcării de rotaţie a pânzei tăietoare.
Măsuri de protecţie a muncii la utilizarea maşinii de rindeluit
1. Inainte de a începe lucrul verifică :
- Ascuţirea şi integritarea cuţitelor
- Modul de fixare a cuţitelor în arborele port-cuţit
- Planeitatea şi stabilitatea mesei de sprijin
- Reglarea adâncimii de tăiere
- Dispozitivele de captare şi racordările la instalaţia de exhaustare
- Dispozitivul de protecţie reglabil care acoperă în timpul prelucrării zona inactivă a cuţitelor
2. În timpul funcţionării maşinii :
- Nu prelucra repere cu grosimea mai mică decât distanţa dintre valţuri
- Utilizează indicatorul de grosime
- Pentru prelucrarea reperelor scurte (sub 400mm) utilizează dispozitive de lucru adecvate
- Dacă apar zgomote, vibraţii, peste limitele normale întrerupe alimentarea cu energie a utilajului
- Dacă reperul de prelucrat sau utilajul se blochează deconectează imediat utilajul de la reţea
- Nu prelucra concomitent două sau mai multe repere
- Prelucrarea reperelor curbe este permisă numai cu suprafaţa concavă în jos.
Măsuri de protecţie a muncii în laboratorul de electronică
- Experienţele la care se utilizează curenţi sau tensiuni periculoase le execută numai profesorul
- Înainte de începerea experienţelor:
· Verifică dacă părţile metalice ale standelor de lucru sunt legate la centura de împământare
· Verifică dacă cordoanele de alimentare sunt în stare bună, perfect izolate şi corespund tensiunilor folosite la realizarea experienţei
· Verifică dacă conductoarele utilizate la interconectarea aparatelor sunt perfect izolate
· Verifică dacă tabloul de alimentare cu tensiune şi aparatele utilizate corespund nssm
· Verifică dacă uneltele de lucru corespund nssm
- În timpul desfăşurării experienţelor:
· Utilizează echipament de lucru corespunzător
· Nu părăsii sau lăsa nesupravegheat montajul aflat sub tensiune
· Nu atinge părţile neizolate din montaj şi nu intervenii la legăturile electrice în timpul funcţionării
· La instalaţia aflată sub tensiune, manevrele se fac cu o singură mână
- După terminarea experienţelor
· scoate obligatoriu de sub tensiune montajele şi standele de lucru.
Măsuri de protecţie a muncii În laboratorul de electrotehnică
1. Experienţele la care se utilizează curenţi sau tensiuni periculoase le execută numai profesorul
2. Înainte de începerea experienţelor:
· Verifică dacă părţile metalice ale standelor de lucru sunt legate la centura de împământare
· Verifică dacă cordoanele de alimentare sunt în stare bună, perfect izolate şi corespund tensiunilor folosite la realizarea experienţei
· Verifică dacă conductoarele utilizate la interconectarea aparatelor sunt perfect izolate
· Verifică dacă tabloul de alimentare cu tensiune şi aparatele utilizate corespund nssm
· Verifică dacă uneltele de lucru corespund nssm
3. În timpul desfăşurării experienţelor:
· Utilizează echipament de lucru corespunzător
· Nu părăsii sau lăsa nesupravegheat montajul aflat sub tensiune
· Nu atinge părţile neizolate din montaj şi nu intervenii la legăturile electrice în timpul funcţionării
· La instalaţia aflată sub tensiune, manevrele se fac cu o singură mână
4. După terminarea experienţelor
· scoate obligatoriu de sub tensiune montajele şi standele de lucru.
Măsuri de protecţie a muncii În laboratorul de informatică
- Accesul şi desfăşurarea activităţii în laborator se face numai sub supravegherea profesorului
· Cordoanele de alimentare a echipamentelor trebuie să fie perfect izolate şi să corespundă NSSM
· Se interzice conectarea echipamentelor la prize defecte sau fără legătură la pământ
· Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor
· Se interzice efectuarea oricărei intervenţii în timpul funcţionării echipamentelor
· Remedierea defecţiunilor se va realiza numai de către personalul autorizat
· La întreţinerea şi repararea echipamentelor se vor respecta nssm 37 (art.51 – 61)
· Dacă în timpul funcţionării echipamentelor se aud zgomote deosebite, acestea vor fi oprite imediat
· Funcţionarea echipamentelor va fi permanent supravegheată pentru a putea intervenii în cazul apariţiei unui defect sau a unui incendiu.
· Locurile de muncă trebuie să corespundă din punct de vedere ergonomic nssm 37(art.14- 31)
- După terminarea lucrului echipamentele vor fi deconectate de la reţeaua de alimentare.
