Detalii

Scris de Super User

Categorie: Arhiva

Publicat: 25 Iulie 2013

Accesări: 614

Elevi ai Grupului Şcolar „Liviu Rebreanu” din Bălan la manifestarea de la Sfântu-Gheorghe
 Probabil că nicăieri în spaţiul românesc de dincoace de Prut, un omagiu adus poetului Grigore Vieru n-ar fi sunat mai vibrant decât s-a întâmplat la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Sf. Gheorghe. Pentru simplul motiv că rostirea şi spiritul românesc au trecut şi trec şi aici prin încercări uneori ciudat de asemănătoare cu cele de dincolo de Prut.
Versurile poetului care a trăit şi a plecat dintre noi ca o torţă arzând, hrănită din seva unităţii de neam, şi-au găsit „tălmăcitori” deosebit de sensibili în elevele Evelina Corodeanu, Andreea Cucu, Ioana Voiculescu, dar şi în membrii grupului vocal condus de profesorul Alexandru Popovici.
De fapt, sărbătoarea comemorativă dedicată împlinirii a 75 de ani de la naşterea marelui poet a fost extrem de bogată, ea fiind concepută şi „regizată” de membrii Cenaclului „După-amiezele poeziei”, condus de profesoara Maria Stoica, la manifestare participând cu căldură şi entuziasm şi directoarea adjunctă a Colegiului, doamna Rădiţa Palela.
Remarcabil e faptul că elevii şi cadrele didactice din Sf. Gheorghe şi-au dat mâna cu cei de la Grupul Şcolar „Liviu Rebreanu” din Bălan, conduşi de profesorii Rodica şi Ioan Roman. Trei dintre elevii veniţi de la poalele Hăşmaşului – Ionuţ Bădărău, Ramona Crăciun şi Claudia Bancăş – au etalat, sub pretextul unui interviu, pasaje esenţiale din gândirea şi biografia lui Grigore Vieru.
Poeţii Ionel Simota, Anthonia Amatti, Ioan Suciu şi Gheorghe Oprea Holbavian au citit din creaţiile dedicate poetului, iar actorul Laurenţiu Nicolau a recitat vibrantele versuri din „Legământ”.
O mică minune, de numai 9 ani, Elena Istrate, a cântat, cu un timbru vibrant şi învăluitor, cântece de inimă ale celor ce grăiesc în limba care i-a fost atât de scumpă lui Grigore Vieru.
Dincolo de cinstirea celui care a fost marele poet basarabean, memorabil a fost faptul că la această întâmplare au participat foarte mulţi elevi, o garanţie că mesajul Poetului a pătruns în inimile tinere, care îl vor propaga mai departe.
ŞTEFAN DANCIU

Detalii

Scris de Super User

Categorie: Arhiva

Publicat: 25 Iulie 2013

Accesări: 699

„Tuturor minerilor (actuali şi foşti) români şi secui din Harghita”
„Bălanul s-a născut din comoara zăcământului de cupru şi riscă să moară fără cupru. Aşa cum au murit şi Ionu’ lu’ Oprea, şi Simina, şi Toader Bârsan, şi popa Neculai, şi Palli Bacsi, şi judele sătesc Palfi, şi atâţea, atâţea alţii” – spune autorul în Argumentul cărţii. 
Plecând de la legenda lui Ionu’ lu’ Oprea, descoperitorul „strugurelui de aur”, „Muntele Bălai” a lui Mihai Constantinescu (Editura Eurocarpatica, Sfântu-Gheorghe) nu este doar un roman despre începuturile mineritului în Bălan şi a descoperirii zăcămintelor de cupru, ci depăşeşte acest cadru. Destinele românilor şi secuilor dintr-un sat din Scaunul Secuiesc Odorhei – Timaru – durerile, dramele şi greutăţile lor, relaţia dintre ei, pe fondul prezentării trăsăturilor satelor de acum peste 200 de ani din această zonă, sunt surprinse de autorul implicat, care nu stă deoparte, şi care pedepseşte abaterile de la regulile morale şi legale, săvârşite de anumite personaje.   Limbajul, presărat cu regionalisme şi arhaisme specifice perioadei şi zonei, denotă o documentare intensă din partea autorului, dar şi o cunoaştere a realităţilor din această zonă. 
Suferinţele şi trăirile lui Ionu’ lu’ Oprea, din momentul descoperirii „strugurelui de aur” pe muntele Bălai şi până la moarte, cauzate de faptul că nu a reuşit niciodată să se bucure de pe urma acestei descoperiri, sunt completate cu descrieri interesante privitoare la modul şi uneltele folosite în minerit în aceea perioadă, la accidentele mortale din exploatări. La fel de interesante sunt şi reacţiile ţăranilor din satul Timaru, români şi maghiari, când li s-a citit Patenta împăratului Iosif al II-lea prin care se desfiinţa iobăgia, „ceea ce înseamnă că Horia şi ceilalţi nu au murit degeaba”.
Un accent deosebit este pus şi pe buna convieţuire a românilor şi secuilor de pe aceste meleaguri, solidari în faţa greutăţilor, fără conflicte ieftine şi polemici inutile. Lucru care ar trebui să le dea de gândit şi actualilor lideri locali...
La sfârşitul lecturii, impresia pe care ne-o lasă este, de altfel, şi morala pe care ne-o sugerează autorul: muntele îşi cere şi şi-a luat de-a lungul timpului tributul suprem. Nimic nu este gratuit, iar natura, pământul rănit şi ciuntit cere sacrificii. Preţ pe care ortacii erau şi sunt conştienţi că mai devreme sau mai târziu îl vor plăti, cel puţin o parte dintre ei. De altfel, la intrarea în mină, minerii ştiu că intră, însă doar speră să mai iasă.
Povestea vine şi ca un argument asupra importanţei deosebite acordate acestor zăcăminte încă de la descoperirea lor, în contrast cu situaţia actuală, când mineritul „a încetat aproape în toată ţara, din motive neînţelese de oamenii simpli, truditori ai galeriilor subterane”, după cum afirma autorul în Argument.
Mihai Constantinescu dedică cartea de faţă „Tuturor minerilor (actuali şi foşti) români şi secui din Harghita”. O lectură interesantă pentru cei de azi despre cei de ieri, mineri şi ţărani, români şi secui, din Harghita şi nu numai.

Detalii

Scris de Super User

Categorie: Arhiva

Publicat: 25 Iulie 2013

Accesări: 537

O altă apariţie editorială privitoare la oraş a fost realizată de către Grupul Şcolar „Liviu Rebreanu” din localitate. „Bălan – trecut, prezent, viitor” („Balánbánya – múlt, jelen, jövő”) este o interesantă şi completă monografie a oraşului de la poalele Hăşmaşului, realizată de elevi şi cadre didactice din cadrul instituţiei de învăţământ, echipă coordonată de doamnele profesoare Aurora Panaite şi Rodica Roman, în cadrul Programului „Tineret în acţiune”. Ceea ce o face şi mai deosebită este faptul că monografia realizată de colectivul de la Grupul Şcolar „Liviu Rebreanu” poate fi citită în cinci limbi: română, maghiară, engleză, franceză şi germană.
„Reconstituirea istoriei Bălanului pe baza izvoarelor nescrise şi scrise face obiectul acestei lucrări. În urma cercetării sistematice efectuate asupra istoriei localităţii, ne bucurăm că am reuşit să avem şi noi o contribuţie la scrierea istoriei acestei localităţi...”, se arată în Argumentul semnat de autori.

Detalii

Scris de Super User

Categorie: Arhiva

Publicat: 25 Iulie 2013

Accesări: 437

Elevi ai Grupului Şcolar „Liviu Rebreanu” din Bălan, locul I la secţiunea Film de  scurt metraj
 Doi elevi ai Grupului Şcolar Liviu Rebreanu din Bălan au obţinut locul I în cadrul Concursului Naţional „Mesajul meu antidrog”, secţiunea film de scurt metraj, organizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA). Premierea câştigătorilor acestui concurs, ajuns la a VI-a ediţie, a avut loc la sfârşitul anului trecut, în cadrul unei gale desfăşurate la sediul ANA din Bucureşti.
Concursul Naţional „Mesajul meu antidrog” are ca scop prevenirea consumului de droguri în rândul elevilor de gimnaziu şi liceu, precum şi al studenţilor, prin implicarea acestora în activităţi extraşcolare de petrecere a timpului liber, cu caracter cultural-artistic sau sportiv, prin intermediul cărora să se promoveze şi un mesaj antidrog pozitiv.
Câştigătorii secţiunii film de scurt metraj a Concursului Naţional „Mesajul meu antidrog” sunt Ovidiu Cobzaru şi Mihaela Balaban, foşti elevi ai Grupului Şcolar „Liviu Rebreanu” din Bălan, îndrumaţi de psihopedagogul instituţiei de învăţământ, Laura Major.
Ediţia a VI-a a concursului a avut tema „Deschide ochii!” şi au participat aproximativ 12.000 de elevi de la şcoli din toată ţara, la şase secţiuni. Filmul de scurt metraj câştigător al acestei ediţii, realizat de elevii din Bălan, s-a numit „Jurnalul unui opioman”. Potrivit psihopedagogului Laura Major, ideea acestui filmuleţ a fost preluată după cartea lui Jean Cocteau: „Opiu. Jurnalul unei dezintoxicări”.
Cei doi câştigători s-au declarat încântaţi de faptul că au obţinut locul I, menţionând că nu se aşteptau „ca un liceu mic din Harghita să câştige un concurs de o astfel de anvergură”.
Concursul Naţional „Mesajul meu antidrog” este la a VI-a ediţie şi s-a desfăşurat pe durata anului şcolar 2008/2009, având următoarele secţiuni: pagină web (pe 3 categorii: pagină de prezentare a unei instituţii, pagină de prezentare a unui proiect, pagină de informare tip revistă); film de scurt metraj, fotografie digitală, spot, eseu literar şi epigramă, sport, proiecte ecologice. Obiectivele acestui concurs, potrivit CPECA Harghita, sunt: dezvoltarea unor atitudini şi practici la nivelul elevilor prin intermediul programelor şcolare şi de petrecere a timpului liber, în scopul adoptării unui stil de viaţă sănătos, fără tutun, alcool şi droguri; creşterea influenţei factorilor de protecţie la vârste mici pentru evitarea sau cel puţin întârzierea debutului consumului de alcool, tutun şi droguri; sensibilizarea şi educarea populaţiei şcolare în scopul evitării consumului experimental/recreaţional de droguri şi trecerii de la acesta la cel regulat. (L.P.)